Cum mă pot afecta izolarea socială și singurătatea?
În cursul primului an al pandemiei de COVID-19, cercetătorii au vrut să determine care sunt efectele restricțiilor impuse pentru reducerea îmbolnăvirilor, asupra psihicului. Așa că au conceput un studiu prin care au evaluat persoanele tinere cu privire la efectele izolării și carantinei asupra dispoziție. 44% din ele au raportat o dispoziție depresivă cauzată de singurătate (deoarece nu mai au contact direct cu prietenii și familia). Anxietatea a fost raportată în 14% din cazuri ca o consecință a presiunii financiare (din cauza imposibilității de a lucra și a restricțiilor de circulație). Totuși, peste o treime dintre femeile chestionate (34%) au spus că se bucurau de carantină și izolare deoarece sunt relaxante și au perceput acest moment ca o pauză de la ritmul prea rapid al vieții cotidiene. Deci putem observa că același lucru poate fi perceput diferit de la caz la caz.
Alt studiu, a relevat că cele mai frecvente simptome post izolare cauzată de pandemia de Covid-19, au fost: iritabilitate, apatie, agitație și anxietate. Cele mai frecvent raportate simptome nou apărute au fost tulburările de somn sau agravarea lor dacă erau deja prezente. Bruce și colaboratorii au rezumat în articolul lor, simptomele cauzate de izolarea din timpul pandemia de corona virus:
- Anxietate;
- Tristețe;
- Parestezii;
- Insomnie;
- Confuzie;
- Furie;
- Simptome de stres posttraumatic;
- Alte simptome depresive;
- Dispoziție depresivă;
- Stres;
- Tulburări emoționale;
- Iritabilitate;
- Epuizare emoțională.
Totuși nu au fost înregistrate numai efecte negative. Din efecte pozitive generate de izolare și carantină se numără următoarele (conform articolelor din literatura de specialitate):
- Avem mai mult timp decât de obicei pentru noi înșine, partener și familie, pentru a ne gândi la perspective, pentru a îmbunătăți relațiile cu ceilalți, pentru a remedia lucrurile acasă;
- Cheltuieli mai mici, economisind mai mulți bani fără achiziții inutile (»Pot trăi mai bine cu mult mai puțin«);
- Oportunități de a îmbunătăți contactele și experiențele care vă ajută să vă simțiți conectați la ceilalți;
- Oportunități de îmbunătățire și încurajare a rețelei sociale (petrecând mai mult timp interacționând la distanță);
- Gândirea la posibilele îmbunătățiri în viața și relațiile post-carantină. Sunt experiențele de carantină (munca la distanță, de exemplu) interesante pentru viața ta sau munca după carantină?;
- Să ne luăm timp pentru a regândi lucrurile din viața noastră;
- Contribuția crizei la reducerea unor riscuri planetare (poluare, emisii de carbon, etc.) și îmbunătățirea unor condiții planetare.
Pentru a vedea aceste oportunități trebuie să luăm niște măsuri practice pentru a ne bucura de viața în izolare. Astfel putem contrabalansa efectele negative ale izolării, acest lucru fiind de dorit, dar nu este garantat. Totuși dacă apar simptome, cel mai eficient mod de a le gestiona este să luăm legătura cu un specialist.
Recomandări:
- Rămâneți conectat cu anturajul și medicii dumneavoastră prin telefon, întâlniri virtuale online sau alte canale.
- Creați un plan structurat împreună cu specialistul dumneavoastră pentru a rămâne funcționali și ocupați. În acest sens, stabiliți cel puțin un scop/obiectiv concret pentru fiecare zi. Acest lucru vă va ajuta ceasul intern să funcționeze bine, ceea ce va ajuta la stabilizarea afectului. Respectați planul de tratament. De asemenea, melatonina poate reprezenta o primă încercare terapeutică dacă apar tulburări de somn sau ritm circadian.
- Consumând mese regulate, veți avea un nivel al zahărului din sânge stabil, care poate avea și un impact pozitiv asupra dispoziției. Mâncați sănătos, pe cât posibil evitați gustările.
- Încercați să vă mișcați mai mult, deoarece exercițiul fizic a demonstrat că ajută în reducerea simptomelor afective.
- Angajați-vă în acele comportamente și hobby-uri sănătoase, care vă fac bine, cum ar fi ascultarea de muzică, desenul, pictura, petrecerea timpului cu animalele de companie, citirea unei cărți, manufactură și alte asemenea.
- Rămâneți informat, dar limitați expunerea în jurul orei de culcare.
- Amintiți-vă că această situație este temporară și o să treacă.
Referințe selective:
- Sepúlveda-Loyola, et al, Impact of Social Isolation Due to COVID-19 on Health in People: Mental and Physical Effects and Recommendations, The journal of nutrition, health & aging, 25 September 2020.
- Mark P Hehir et al, Effects of isolation on mood and relationships in pregnant women during the covid-19 pandemic, EJO& G and Reproductive Biology · June 2020, DOI: 10.1016/j.ejogrb.2020.06.009.
- Cherry, K. (2020). How to Cope With Quarantine. Accessed March 2020: https://www.verywellmind.com/protect-your-mental-health-during-quarantine-4799766.
- Galderisi S, Heinz A, Kastrup M, Beezhold J, Sartorius N. (2015). Toward a new definition of mental health. World Psychiatry. 2015;14(2):231–233. doi:10.1002/wps.20231.
- Susan J. Noonan, 6 Steps for Successfully Managing Depression During COVID, August 10, 2020.
