Efectele izolării și distanțării sociale în timpul pandemiei COVID

Primul an al pandemiei ne-a lansat multe provocări și mulți dintre noi ne-am întrebat ce efecte va produce această situație din punct de vedere psihic și fizic… Încă dinaintea pandemiei știam din literatura de specialitate că efectele izolării sociale percepute de-a lungul întregii vieți (mai specific se referea la singurătate),  pot face ravagii asupra sănătății fizice, mintale și cognitive a unui individ. Literatura prezintă dovezi clare care corelează izolarea socială percepută cu: depresie, tulburări de somn, afectarea funcției executive, deficit cognitiv, funcție cardiovasculară neadaptativă și imunitate redusă (semnificativ statistic pentru fiecare etapă a vieții).

Mai mult, persoanele vulnerabile din cauza unei boli cronice par a fi afectate mai puternic conform unui studiu efectuat de  Societatea Americană de studiu a Cancerului (ce a analizat datele a peste 580.000 de persoane). Cercetătorii au dezvălui că izolarea socială crește riscul de deces prematur de orice cauză. Alte date relevă că magnitudinea riscului cauzat de izolarea socială este asemănător cu cea a riscul persoanelor ce prezintă afecțiuni fizice: obezitatea, dependența de nicotină sau lipsa activității fizice.

Dacă ne referim la persoanele vârstnice, s-a demonstrat că singurătatea este asociată cu o creștere cu 40% a riscului de demență. Datele analizate din care s-a tras această concluzie au fost a peste  12.000 vârstnici iar persoanele și-au evaluat nivelul de singurătate și izolare socială apoi au completat o baterie cognitivă la fiecare doi ani, pe o perioadă de 10 ani, deci relevanța datelor este bună. În timpul pandemiei de Covid-19, vârstnici care aveau deja instalată o tulburare neurocognitivă,  din cauza izolării provocate de carantină, au avut o creștere rapidă a simptomelor comportamentale și psihologice legate de stres (la peste 60% dintre ei). Același lucru s-a observat și la două treimi dintre îngrijitorii lor. Anxietatea și depresia în contextul izolării au fost asociate cu:  severitatea bolii (ușoară până la moderată), sexul feminin și diagnosticul de demență Alzheimer (OR 1,35, CI: 1,12-1,62).

Un articol recent ce a sintetizat rezultatele a 41 de studii publicate în primul an al pandemiei ne arată că principalele simptome raportate au fost anxietatea, depresia, calitatea slabă a somnului și inactivitatea fizică în timpul perioadei de izolare. În aceste cazuri principalele recomandări internaționale au fost: strategii cognitive, creșterea nivelului de activitate fizică folosind aplicații sau  videoclipuri online și telemedicina.

Deci, dacă avem persoane vulnerabile în familie și anturaj, ar fi bine să discutăm aceste aspecte cu ei cât mai des, iar în cazul în care apar sau se agravează anumite simptome să ne adresăm specialiștilor cât mai repede posibil.

Referințe selective:

  1. Hawkley R, et al, Philosophical Transactions of the Royal Society B, Vol. 370, nr. 1669, 2015.
  2. Kassandra Alcaraz et al, American Journal of Epidemiology, Vol. 188, nr. 1, 2019.
  3. Angelina Sutin et al, The Journals of Gerontology: Series B, online 2018.
  4. Annachiara Cagnin et al, Behavioral and Psychological Effects of Coronavirus Disease-19 Quarantine in Patients With Dementia, Front. Psychiatry, 09 September 2020 | https://doi.org/10.3389/fpsyt.2020.578015.
  5. Sepúlveda-Loyola, et al, Impact of Social Isolation Due to COVID-19 on Health in Older People: Mental and Physical Effects and Recommendations, The journal of nutrition, health & aging, 25 September 2020.

Add Comment