In aceasta perioada, rutina noastra zilnica a fost afectata. Am fost scosi “cu forta” din ritmul obisnuit. Cum ne afecteaza psihic si emotional aceasta schimbare?
Depinde de fiecare cum alege sa vada aceasta situatie. Fiecare persoana va trece aceasta informatie prin filtru propriu de gandire. Acest filtru poate avea o gandire rationala, adica functionala sau o gandire irationala, adica disfunctionala.
Daca alegem sa vedem rational aceasta situatie ne va fi mult mai usor, deoarece vom fi mult mai flexibili, ne vom adapta mult mai bine situatiei si ne vom crea o alta rutina, in care vom functiona, adica nu vom privi catastrofic aceasta situatie.
Pe de alta parte, daca alegem sa vedem aceasta situatie intr–un mod irational, adica disfunctional, vom avea o gandire catastrofica, care va genera emotii negative si dintr-o data aceasta situatie poate deveni foarte stresanta, resimtita la nivel fizic si emotional.
Aceasta gandire distorsionata, ca raspuns la ceea ce ni se intampla, duce la o toleranta scazuta la frustrare, vom avea probleme legate de agresivitate de furie, anxietate, panica, insomnii, stari de tristete, stari depresive, chiar atacuri de panica.
Stresul pe care il simtim acum poate reactiva emotii reprimate?
O trauma nu se uita niciodata, o trauma este ca o rana pe care daca o lasi si nu o tratezi se poate infecta si va durea, dar daca o tratezi, o dezinfectezi, ea se va vindeca si va ramane o cicatrice si nu va mai durea. Si in aceasta situatie in care ne aflam, daca trauma noastra a fost candva discutata, tratata, ea se poate activa acum, dar noi vom sti cum sa o gestionam rational, astfel incat sa nu ne doara si sa gestionam situatia intr-un mod cat mai rational, adica functional.
Dar daca trauma este reprimata, vom simti o retraumatizare si vom avea un raspuns emotional negativ, disfunctional, ceea ce va duce la o toleranta scazuta la frustrare.
Ce putem face?
Putem apela la un ajutor de specialitate, putem lua legatura cu un psiholog cu care sa incepem a dezinfecta rana, pentru a ne putea creste calitatea vietii sau putem ramane cu aceasta trauma reprimata.
Este posibil sa simtim o lipsa a controlului in aceasta perioada. Ce putem considera ca este in controlul nostru?
Ceea ce simtim in legatura cu o situatie sau alta este exact modul in care alegem sa interpretam acea situatie. O situatie poate fi interpretata cu o gandire functionala in care vom gasi solutii, raspunsuri sau cu o gandire distorsionata, privind situatia catastrofic sau in alb sau negru. Aceasta gandire catastrofica ne tine intr-o emotie negativa si atunci cand suntem in emotii puternic negative nu mai putem gasi solutii, nu vedem directia in care sa mergem si vom simti ca am pierdut controlul si atunci apare si toleranta scazuta la frustrare, apare panica care ne face sa avem reactii comportamentale irationale.
In controlul nostru va fi modul in care alegem sa gandim, rational sau irational. Raspunsul rational nu inseamna ca dispare stresul, el nu dispare, dar noi ne vom raporta la el mult mai flexibil, cu acceptarea situatiei si cu concentrare pe solutii functionale .
Din punct de vedere mental, ce se intampla cu noi daca suntem intr-o stare continua de panica sau ingrijorarea?
Panica sau ingrijorarea sunt doua lucruri diferite. Ingrijorarea este normala intr-o situatie ca aceasta in care noi nu am mai fost. Ingrijorarea in aceasta situatie te ajuta sa lupti cu stresorul, sa ai grija sa ramai sanatos printr-un comportament responsabil.
Panica este o frica foarte mare, ceva care blocheaza gandirea logico-rationala, in panica esti blocat in emotie, ceea ce inseamna ca nu poti avea raspunsuri rationale, adica functionale la situatia in care te afli. Panica apare in urma mai multor stari de anxietate repetate si a unei gandiri catastrofice, frica de moarte. Sentimentul de frica este inregistrat la nivelul creierului, atunci cand percepe o amenintare sau un pericol puternic care ii ameninta viata, el va transmite mai departe semnale corpului.
Panica se va resimti apoi la nivel fiziologic, corpul intra intr-o stare de alerta, adrenalina incepe sa curga prin tot corpul, ritmul cardiac creste, respiratia este mai rapida, poate aparea o hiperventilatie, iar realitatea inconjuratoare va fi vazuta distorsionat, ceea ce ne va determina sa reactionam nepotrivit. Intr-o stare de panica ne putem face rau noua si celor din jur, deoarece vom vedea realitatea distorsionata si vom reactiona irational.
Cum putem sa ne relaxam?
Anxietatea este o stare obositoare, atat pentru minte, cat si pentru corp. Persoana care trece prin astfel de stari simte tensiune, neliniste si incordare.
In primul rand este nevoie sa inveti sa te relaxezi. Poti face exercitii de respiratie, in care sa inveti sa respiri corect. A respira corect inseamna sa respiri din abdomen, sa simti cum aerul iti intra in burta ca si cum ai umfla un balon, apoi expiri ca si cum acel balon din burta se dezumfla. Acest exercitiu se va face de cateva ori pe zi, dar respirand incet si relaxat pentru a nu ne hiperventila, deoarece riscam sa ametim.
Apoi exista mai multe exercitii de relaxare musculara, care ne pot ajuta sa ne simtim mai bine. Aceste cateva exemple de relaxare ne pot ajuta pe moment, dar noi avem nevoie sa tratam ceea ce este in spatele incordarii, sa ne intrebam “cum am ajuns asa de incordat”, iar pentru asta este nevoie de ajutor de specialitate. Este nevoie sa stati de vorba cu un psiholog si sa gasiti impreuna ceea ce este in spatele anxietatii.
Ce putem face daca ne simtim ca intr-o cusca in propria noastra casa?
A ne simti intr-un fel sau altul tine de noi. Suntem fiinte sociale si avem nevoie de interactiune si atunci cand un factor extern noua ne intrerupe aceasta comunicare, ne limiteaza, ne ingradeste liberatea de miscare, ne obliga sa ne distantam unii de altii, ne activeaza o asa zisa anxietate de separare.
Aceasta izolare este asociata cu sentimente care implica o serie de emotii negative, de suferinta legata de miscare restransa, care pot da stari de iritabilitate, de plictiseala, neliniste, dificultati de concentrare.
Un rol important in dezvoltarea si mentinerea acestori stari il are Personalitatea si Temperamentul fiecarei persoane. Daca avem o personalitate extroverta vom suporta mai greu izolarea si ni se va parea propria noastra casa ca o cusca. Pe de alta parte, o personalitate introverta va suporta mai usor izolarea sau nu o va simti ca pe ceva foarte rau. Cea de-a doua componenta importanta este temperamentul, care este o inzestrare cu care ne nastem si care arata veselia sau tristetea, forta sau slabiciunea persoanei. Ea ne da starea pe care o simtim in izolare. Daca avem un temperament trist vom privi aceasta perioada de izolare ca pe ceva dezastruos. Daca avem un temperament vesel si in forta vom cauta mijloace prin care sa ne facem mai usoara aceasta perioada si nu ne vom simti ca si cum suntem in casa noastra ca intr-o cusca.
Liliana Toporan, Psihoterapeut Clinica de Psihologie si Psihiatrie Mind Experience